Cu regret şi durere în suflet, anunţăm trecerea la cele veşnice a binecredincioasei Rada Crăciun, mama Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Sicriul cu trupul neînsufleţit va fi depus astăzi, 31 august a.c. la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, între orele 1100-1600, după care va fi condus în localitatea natală - comuna Lopătari din judeţul Buzău.

Slujba înmormântării se va fi săvârşi luni, 2 septembrie a.c., începând cu ora 1300.

Dumnezeu s-o odihnească!

O fiică a Bisericii noastre, vrednică de cinstire
- Doamna Rada Crăciun (1935-2013) -

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la înmormântarea Doamnei Rada Crăciun, 02 septembrie 2013:

Am aflat cu multă durere de trecerea din această viaţă a Doamnei Rada Crăciun, fiică a Bisericii noastre, vrednică de cinstire.

Iubită de familia sa şi de cei din jur, Doamna Rada Crăciun reprezintă pentru cei care au cunoscut-o şi au preţuit-o un model luminos al mamei creştine, care şi-a dedicat întreaga viaţă familiei sale, având o credinţă creştină profundă şi statornică.

Doamna Rada Crăciun s-a născut la 6 ianuarie 1935, în satul Brebu, comuna Lopătari din judeţul Buzău, într-o familie de oameni de la munte (Stanciu Albu şi Maria), harnici şi buni creştini, fiind al cincilea copil din cei opt pe care Dumnezeu i-a dăruit acestei familii. La vârsta de 11 ani a rămas orfană de mamă, ea devenind astfel primul sprijin pentru ceilalţi fraţi. A urmat şcoala în satul Brebu, iar în anul 1954 s-a căsătorit cu Vasile Crăciun, primind de la Dumnezeu trei copii: Constantin, Emilia şi Aneta – Viluţa.

Harnică şi darnică, înţeleaptă şi răbdătoare, unind rugăciunea cu munca, ea şi-a crescut copiii în dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, de frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc, îngrijindu-se, cu multă trudă şi jertfă, pentru ca toţi copii ei să înveţe carte, susţinându-i la şcoli, pentru a se forma intelectual ca oameni.

Plină de credinţă şi speranţă, de bunătate şi smerenie, ea s-a bucurat că primul născut din cei trei copii ai săi, Constantin, a ales viaţa monahală, primind numele Casian şi devenind apoi slujitor vrednic al Bisericii noastre, astăzi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

În ultima parte a vieţii sale (2001-2013) şi-a urmat fiul la Galaţi, susţinându-l spiritual, ca o mamă jertfelnică, în nobila sa slujire de ierarh.

Personal, păstrăm în suflet amintiri frumoase ca urmare a întâlnirii cu Doamna Rada Crăciun în timpul vizitelor noastre la Galaţi, când ne-am bucurat de prezenţa ei plină de lumină şi delicateţe, de ospitalitate şi căldură sufletească. Toate aceste calităţi izvorau din rugăciune sfântă şi din multă dăruire pentru Biserică.

Un vechi proverb românesc ne spune că pomul bun se cunoaşte după roade. Putem vedea astăzi că Doamna Rada Crăciun a cultivat darurile primite de la Dumnezeu şi le-a făcut roditoare pentru binele Bisericii noastre.

În aceste momente de întristare şi doliu ne aducem aminte de îndemnul Sfântului Apostol Pavel: "Nu vă întristaţi ca cei care nu au nădejde; pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El" (1Tesaloniceni 4, 13-14).

La ceas de vremelnică despărţire până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul roabei Sale Rada, în lumina şi pacea Împărăţiei Cerurilor unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o, să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Veşnica ei pomenire din neam în neam!

Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări pentru familia îndurerată,

† DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

*

RADA CRĂCIUN

- date biografice -

- s-a născut la 6 ianuarie 1935, în satul Brebu, comuna Lopătari, judeţul Buzău, într-o familie de oameni de la munte (Stanciu Albu şi Maria), harnici şi buni creştini, fiind al cincilea prunc din cei opt cu care Dumnezeu îi binecuvântase pe aceştia;

- la 11 ani rămâne orfană de mamă, ea fiind un binecuvântat sprijin pentru ceilalţi fraţi;

- urmează şcoala din satul Brebu;

- în 1954 se căsătoreşte cu Vasile Crăciun, primind de la Dumnezeu trei copii: Constantin (actualul Arhiepiscop al Dunării de Jos), Emilia şi Aneta – Viluţa;

- se dedică slujirii familiei sale, care este recunoscută în toată zona pentru hărnicia, cinstea, corectitudinea, credinţa şi evlavia membrilor ei;

- a iubit mult localitatea în care vieţuit – Lopătari – pe care o numea „vatră sfinţeniei şi a bucuriei”, în care locuiesc oameni „ de la munte, cu viaţă aspră, dar care trăiesc în linişte şi cu multă credinţă”. Zona aceasta este binecuvântată de schituri şi mănăstiri, aici vieţuind, de-a lungul timpului, sihaştri şi monahi de obşte;

- a luptat şi s-a jertfit pentru ca fiii ei să înveţe carte, susţinându-i la şcoli, pentru a se împlini, ca oameni;

- în ultima parte a vieţii sale (2001-2013) şi-a urmat fiul, pe ÎPS Arhiepiscop Casian, susţinându-l spiritual, ca o mamă jertfelnică, în nobila şi dificila lui slujire de ierarh;

- şi-a însemnat viaţa într-un volum, „Viaţa ca o şcoală. De la Lopătari la Dunăre” (Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2013), în care a evocat lumea copilăriei sale, satul natal, Lopătari, precum şi alte evenimente semnificative din viaţa sa;

- a fost o femeie rugătoare, iubitoare şi truditoare, care, fără a intra în cinul monahal, în ultimii 12 ani s-a identificat cu viaţa de rugăciune, cu asceza, postul, săvârşind fapte de milostenie în cadrul Eparhiei, ca misionară în rândul Societăţii Femeilor Ortodoxe;

- suferinţa sa din ultimele luni a fost o pildă de asumare a Crucii primite de la Dumnezeu, dovedind că rugăciunea ce însoţeşte actul medical aduce alinare chiar şi atunci când ajutorul omenesc se declară neputincios.

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video

Ne puteți urmări și pe Facebook