2. Sfântul Apostol Andrei şi tinerii, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2003;

3. Viaţa, minunile şi acatistul Sfântului Ierarh Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009;

4. Viaţa şi acatistul Sfântului Nectarie, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2006;

5. Viaţa [...]]]> 1. Viaţa şi acatistul Sfântului Apostol Andrei, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2004;

2. Sfântul Apostol Andrei şi tinerii, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2003;

3. Viaţa, minunile şi acatistul Sfântului Ierarh Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009;

4. Viaţa şi acatistul Sfântului Nectarie, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2006;

5. Viaţa şi acatistul Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009;

6. Sfântul Apostol Andrei, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009;

7. Arhim. Daniil Oltean, Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi!, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2000;

8. Arhim. Daniil Oltean, Tezaurul spiritual şi de patrimoniu al Catedralei Dunării de Jos, în albumul monografic „Catedrala Dunării de Jos, 1906-2006”, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009, pp. 193-217;

9. Pr. drd. Lucian Petroaia, pr. Gelu Aron, Evenimente, vizite, ceremonii deosebite la Catedrala Dunării de Jos, în albumul monografic „Catedrala Dunării de Jos, 1906-2006, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2009, pp. 217 – 251.

10. Dumitru Manolache, Sfântul Apostol Andrei la Dunărea de Jos, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2001;

11. Sinaxar, Pomenirea preacuviosului părintelui nostru Stelian Paflagonul, în Mineiul pe Noiembrie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005, pp. 421-422;

12. Sinaxar, Pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Vasile cel Mare, în Mineiul pe Ianuarie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997, p. 19;

13. Protosinghel Ioanichie Bălan, Sfântul Rafail de la Agapia (de la Bursucani), în „Patericul Românesc”, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1998, pp. 215- 216;

14. Colecţia Biserică, Misiune, Slujire, anii 2000-2009 – materialele referitoare la ceremoniile de aducere a sfintelor moaşte ale unor sfinţi la Galaţi şi Brăila (colecţia se găseşte în bibliotecile parohiale);

15. Colecţia revistei „Călăuză Ortodoxă”, anii 1996 – 2009– materialele referitoare la ceremoniile de aducere a sfintelor moaşte ale unor sfinţi la Galaţi şi Brăila (colecţia se găseşte în bibliotecile parohiale);

16. Viaţa şi acatistul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2007;

Ghid practic pentru examenul de capacitate preoţească

1.      Sfântul Sinod a hotărât ca fiecare conducător de unitate bisericească, la nivel de parohie, protopopiat, mănăstire, eparhie, mitropolie şi patriarhie, are îndatorirea [...]]]> Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 18-19 iunie 2009 în legătură cu disciplina financiar-contabilă şi administrativ-patrimonială în Biserică în conformitate cu legiuirile bisericeşti şi legislaţia în vigoare.

1.      Sfântul Sinod a hotărât ca fiecare conducător de unitate bisericească, la nivel de parohie, protopopiat, mănăstire, eparhie, mitropolie şi patriarhie, are îndatorirea de a administra averea bisericească numai împreună cu organismele bisericeşti statutare (prin corespondenţă cu obligaţia de control preventiv din legislaţia de stat).

2.      La nivelul fiecărei unităţi bisericeşti se va respecta obligaţia legală şi statutară de a se institui un organism de control (audit) aflat în directa subordonare a ierarhilor, având ca model Normele metodologice proprii privind exercitarea activităţii de audit intern în cadrul Administraţiei Patriarhale şi al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi Normele metodologice privind organizarea şi exercitarea activităţii gestionare financiar-contabil, controlul gestionar, financiar-contabil, controlul financiar preventiv, audit intern la nivel de eparhii, mitropolii şi Patriarhie, anexate prezentei hotărâri.

3.      Fiecare eparhie este obligată ca, anual, să prezinte mitropoliei de care aparţine raportul financiar-contabil şi lista patrimoniului eparhial achiziţionat sau vândut (când ar fi cazul) în anul precedent. Arhiepiscopia în care se află sediul unei mitropolii este obligată să trimită Patriarhiei Române raportul financiar-contabil şi lista patrimoniului mitropoliei achiziţionat sau vândut (când ar fi cazul) în anul precedent, iar Administraţia Patriarhală să le trimită Sinodului Permanent.

4.      Ia act de necesitatea aplicării prevederii canonice a dreptului de devoluţiune al mitropolitului în eparhii şi al Patriarhului în mitropolii, dacă se constată nereguli în respectarea legiuirilor bisericeşti şi a legislaţiei în vigoare în domeniul disciplinei financiar-contabile şi administrativ-patrimoniale în Biserică.

5.      Centrele eparhiale vor fi îndatorate a urmări, prin sectoarele de resort, întocmirea, în cel mai scurt timp, a unor evidenţe clare a întregului patrimoniu al fiecărei unităţi de cult din cuprinsul lor.

6.      Ierarhii Sfântului Sinod au îndatorirea de a veghea ca toate obligaţiile financiare ale unităţilor bisericeşti din eparhie către bugetul de stat (taxe, impozite, cotele sociale aferente salariilor etc.) să fie achitate la timp, pentru a nu afecta drepturile personalului angajat şi a nu se crea prejudicii financiare unităţilor de cult din eparhie. în caz contrar, atât ierarhii Sfântului Sinod, cât şi personalul responsabil din subordine, care se face vinovat de astfel de abateri, va fi cercetat disciplinar pentru stabilirea vinovăţiei, în vederea aplicării sancţiunilor canonice, regulamentare şi legale.

7.      în cazul constatării unor abateri de la disciplina financiar-contabilă şi de administrare a patrimoniului imobil al unităţilor de cult, pe baza cercetării ce se va efectua de organismele de control abilitate la nivelul fiecărei unităţi bisericeşti, personalul clerical răspunde canonic-disciplinar, administrativ-bîsericesc, civil şi penal, urmând a fi deferit instanţei de judecată bisericească, potrivit cu starea pe care o ocupă în Biserică: preot, protopop, personal clerical de conducere de la centrul eparhial – în judecata Consistoriului eparhial; stareţ, stareţă – în judecata Consistoriului monahal; ierarh — în discuţia Sinodului Mitropolitan şi, apoi în examinarea Sinodului Permanent şi, după caz, în judecata Sfântului Sinod.

8.      Prezenta hotărâre a Sfântului Sinod, inclusiv prevederile statutare, regulamentare şi legale amintite în cuprinsul ei, precum şi documentele anexate (Indicele canonic; Hotărârea Normele metodologice proprii privind exercitarea activităţii de audit intern în cadrul Administraţiei Patriarhale şi al Arhiepiscopiei Bucureştilor; Normele metodologice privind organizarea şi exercitarea activităţii gestionare financiar-contabile, controlul gestionar, financiar-contabil, controlul financiar preventiv, audit intern la nivel de eparhii, mitropolii şi Patriarhie; Legea nr. 84/ 2003; Legea nr. 82/ 1991; Ordinele nr. 1753/2004 şi nr. 1969/2007 ale ministrului finanţelor publice) se vor comunica tuturor unităţilor bisericeşti din Patriarhia Română (parohie, protopopiat, mănăstire, eparhie, mitropolie, patriarhie), pentru stabilirea de măsuri privitoare la activitatea curentă, controlul, răspunderea şi sancţiunile în caz de abateri.

1.    Sfântul Sinod ia act şi aprobă [...]]]> Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 18-19 iunie 2009 în legătură cu ridicarea în rang de arhiepiscopie a unor episcopii vechi, precum şi de acordare a rangului de arhiepiscop onorific unor episcopi cu activitate ierarhică şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

1.    Sfântul Sinod ia act şi aprobă Procesul-Verbal al Sinodului Permanent cuprinzând rezultatul consultărilor cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel privind criteriile şi propunerile de ridicare în rang de arhiepiscopie a unor episcopii cu o vechime neîntreruptă de peste 300 de ani şi a acelora care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie, precum şi de acordare a rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi care s-au remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

2.    Aprobă următoarele criterii pentru ridicarea unor episcopii cu o vechime neîntreruptă de peste 300 de ani şi a celora care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie în rang de arhiepiscopii şi înălţarea chiriarhilor lor la rangul de arhiepiscopi:

a.    Consolidarea instituţională a unor episcopii cu o vechime neîntreruptă de 300 de ani sau care au avut în trecut rang de mitropolie sau arhiepiscopie;

b.   Consacrarea importanţei unor scaune episcopale mai vechi de 200 de ani, dobândită de-a lungul istoriei prin contribuţiile la păstrarea şi consolidarea unităţii interne a Bisericii Ortodoxe Române;

c.    Contribuţia la susţinerea şi promovarea duhovnicească a vieţii bisericeşti, păstrarea identităţii ortodoxe, îmbogăţirea patrimoniului spiritual-cultural bisericesc şi naţional, susţinerea şi dezvoltarea culturii, scrisului şi învăţământului teologic,
precum şi a vieţii monahale;

d.   Ridicarea nivelului de reprezentare administrativ-bisericească a unor eparhii în contextul realităţilor multiconfesionale din zonele pastoral-misionare respective.

3.   Aprobă următoarele criterii pentru acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi eparhioţi:

a.    Recunoaşterea importanţei pastoral-misionare, administrativ-sociale şi cultural- naţionale a unor scaune episcopale vechi, în trecut şi astăzi;

b.    Evidenţierea unor episcopi care s-au remarcat printr-o activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

4.   Aprobă înălţarea următoarelor episcopii la rangul de arhiepiscopii, cu modificarea adecvată a titulaturilor lor şi înscrierea acestora în art. 6 alin. (2) par. A din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române astfel:

o   Episcopia Râmnicului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea (cap. Vpct. 23)

o   Episcopia Romanului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, cu

o   sediul în municipiul Roman (cap. Ilpct. 13);

o   Episcopia Buzăului şi Vrancei să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău (cap. Ipct. 5);

o   Episcopia Argeşului şi Muscelului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeş (cap. Ipct. 4) Episcopia Dunării de Jos să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galaţi (cap. Ipct. 6).

o   Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi Hunedoarei să fie înscrisă ca Ahiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad (cap. VIpct. 27). Noile modificări vor fi incluse de către Comisia sinodală pentru Statut şi regulamente în cadrul propunerilor de completare şi amendare a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

5.   Aprobă ca noile arhiepiscopii să fie înscrise în dipticele Bisericii Ortodoxe Române după scaunele arhiepiscopale existente în interiorul graniţelor ţării, astfel:

·         Arhiepiscopia Tomisului; Arhiepiscopia Tărgoviştei; Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor; Arhiepiscopia Alba Iuliei; Arhiepiscopia Râmnicului; Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului; Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei; Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului; Arhiepiscopia Dunării de Jos; A rh iepis copia A radului;

·         Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi.

6.   Aprobă acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor episcopiilor care au fost înălţate la rangul de arhiepiscopii, urmând a purta următoarele titulaturi în acord cu rangul şi titulatura eparhiilor pe care le păstoresc, începând cu data proclamării solemne prin Gramată Patriarhală a acestor înălţări în rang:

Preasfinţitul   Gherasim   va  purta   titulatura   Inaltpreasfinţitul      Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului; -    Preasfinţitul Eftimie va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului;

·         Preasfinţitul Epifanie va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei;

·         Preasfinţitul Calinic va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului;

·         Preasfinţitul Casian va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

·         Preasfinţitul Timotei va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului;

7.    Aprobă acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific următorilor episcopi eparhioţi: Preasfinţitului Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, precum şi Preasfinţitului Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei, urmând ca eparhiile pe care le păstoresc să-şi păstreze, în continuare, locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al Bisericii Ortodoxe Române.

8.    Aprobă ca titulaturile ierarhilor eparhioţi cărora li s-a acordat rangul cu titlu personal de arhiepiscop onorific să fie următoarea, începând cu data proclamării solemne prin Gramată Patriarhală a acestor acordări de ranguri:

a.  Inaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului;

b.  Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

9.    Aprobă ca noii arhiepiscopi onorifici să fie înscrişi în lista ierarhilor Sfântului Sinod şi pomeniţi la slujbele religioase după arhiepiscopii din ordine administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, în ordinea redată la punctul 5 din prezenta hotărâre.

10.Cancelaria Sfântului Sinod va întocmi Gramatele Patriarhale pentru ridicarea în rangul de arhiepiscopii a episcopiilor care s-au aprobat şi acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor lor, precum şi pentru acordarea rangului de arhiepiscop onorific episcopilor cărora li s-a acordat acest rang cu titlu personal.

11.Aprobă ca, în conformitate cu prevederile art. 88 Ut. k) din Statut, la episcopiile ridicate în rang de arhiepiscopie, arhiereii-vicari în funcţie sau cei care vor fi aleşi să poarte titlul de episcopi-vicari.

12.Întrucât ridicarea unor episcopii vechi în rang de arhiepiscopii şi acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi se constituie ca evenimente misionar-pastorale şi spiritual-culturale în viaţa eparhiilor respective, atât proclamarea solemnă a ridicării în rang de arhiepiscopii şi a acordării rangului de arhiepiscop, cât şi acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific, se vor desfăşura în cadrul unor ceremonii locale, cu prilejul unor evenimente bisericeşti importante ce vor avea loc (canonizări de sfinţi, aniversări bisericeşti locale deosebite, mari sărbători bisericeşti prilejuite de cinstirea unor sfinţi etc), pe baza programelor ce vor fi prezentate cu 2-3 luni înainte, datele urmând a se stabili de către Patriarhul României în acord cu Mitropolitul locului şi cu episcopul implicat.

1. Sfântul Sinod adresează un apel comunităţilor de credincioşi din parohii şi obştilor aşezămintelor monahale de a acorda, dimpreună cu preocuparea pentru construirea de noi [...]]]> Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 18-19 iunie 2009 în legătură cu activitatea de conservare şi restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural-naţional bisericesc mobil şi imobil aflate pe teritoriul lor.

1. Sfântul Sinod adresează un apel comunităţilor de credincioşi din parohii şi obştilor aşezămintelor monahale de a acorda, dimpreună cu preocuparea pentru construirea de noi locaşuri de cult şi a altor edificii bisericeşti cu scop social filantropic şi cultural-educativ, o atenţie deosebită si grijă faţă de lăcaşurile de cult monumente istorice, iar acolo unde situaţiile concrete o cer, conservarea şi restaurarea acestora va fi abordată cu prioritate.

2. Pentru facilitarea execuţiei, cu mai multă operativitate, a unor intervenţii de primă necesitate, centrele eparhiale şi unele protopopiate pot avea în vedere organizarea unor echipe proprii, autorizate pentru lucrări de construire, reparare, restaurare şi întreţinere a locaşurilor de cult şi a altor edificii bisericeşti care nu sunt monumente istorice.

3. In acelaşi mod se poate proceda şi în privinţa activităţilor de conservare şi restaurare a monumentelor istorice bisericeşti, cu precizarea că pentru acestea este necesar să fie cooptat personal de înaltă calificare, competenţă şi profesionalism, care să fie autorizat de instituţiile abilitate ale statului pentru astfel de lucrări.

4. Aprobă următoarele propuneri ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe care eparhiile trebuie să le aibă în vedere, cu caracter de urgenţă, în activitatea de conservare şi restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural-naţional bisericesc mobil şi imobil aflate pe teritoriul lor:

a. Inventarierea urgentă a tuturor obiectelor de patrimoniu mobil şi imobil, potrivit normelor europene în vigoare (descriere, fotografiere digitală etc), în contextul în care, în problema conservării, restaurării şi valorificării ştiinţifice a acestor bunuri, pe bază de proiecte se pot obţine finanţări europene. În acest scop, toate unităţile bisericeşti şi, în mod special, cele care deţin bunuri de patrimoniu mobil şi imobil, sub îndrumarea centrului eparhial, vor evidenţia în inventare şi bunurile care lipsesc fizic, iar dacă sunt identificate în alte locaţii, vor face demersuri pentru recuperarea acestora. De asemenea, se va studia posibilitatea ca lista monumentelor istorice bisericeşti să fie completată şi cu alte biserici care se încadrează în categoria monumentelor istorice şi care necesită restaurări şi conservări, pentru a putea beneficia de finanţări prin programele culturale europene;

b. Se vor evidenţia, pe liste întocmite de fiecare eparhie, toate bunurile care au fost transferate în alte locaţii, cu sau fără proces-verbal de predare-primire, în contextul în care multe dintre acestea au fost preluate în mod abuziv de către autorităţile comuniste şi incluse în patrimoniul altor instituţii publice. În scopul materializării acestui obiectiv, fiecare eparhie va întocmi listele acestor bunuri şi va depune eforturi pentru recuperarea lor, iar în situaţia în care nu există condiţii locale pentru păstrare corespunzătoare, de comun acord cu Patriarhia Română, va exista posibilitatea depozitării şi expunerii, în condiţii adecvate, în viitorul Muzeu al creştinismului românesc din Bucureşti, pentru care Patriarhia Română a demarat toate procedurile legale de înfiinţare.

c. Fiecare eparhie trebuie să adopte măsurile necesare, cu concursul specialiştilor în domeniu, pentru depozitarea obiectelor de patrimoniu în condiţii adecvate, cu evitarea excesului de căldură, de lumină sau de umiditate. Pentru realizarea acestui obiectiv, prin Sectorul patrimoniu cultural, fiecare eparhie va dispune verificarea depozitelor de carte veche şi obiecte de patrimoniu din cuprinsul lor, iar acolo unde se vor constata nereguli, vor fi luate măsuri adecvate pentru remedierea lor, potrivit cerinţelor şi standardelor specifice, în cel mai scurt timp posibil;

d. Sunt necesare măsuri urgente, la nivelul fiecărei eparhii, pentru conservarea

sau/şi restaurarea cărţilor si obiectelor de patrimoniu. În acest scop este necesar ca, in cuprinsul fiecărei mitropolii, în cazul în care aceste centre nu există sau sunt insuficiente, să se înfiinţeze şi sa funcţioneze cel puţin l – 2 centre de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu potrivit standardelor în domeniu, care pot deservi şi eparhiile învecinate, în contextul în care, pe de o parte, există programe culturale europene prin care se poate face finanţarea acestora, iar pe de altă parte, în cadrul facultăţilor de teologie ortodoxă unde există specializare Teologie – Artă sacră (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa), din ai căror absolvenţi vor fi recrutaţi specialişti cu pregătire şi acreditare în domeniu;

e. Asigurarea fizică a bunurilor de patrimoniu prin sisteme de protecţie (antifurt, antiincendiu etc.) prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei patrimoniului cultural naţional. Pentru evitarea neajunsurilor ce s-ar putea crea prin lipsa acestor sisteme, fiecare eparhie va avea în vedere ca, în cel mai scurt timp posibil, cu concursul specialiştilor în domeniu, să ia măsurile necesare ca toate unităţile bisericeşti deţinătoare de bunuri de patrimoniu, depozitele de carte veche şi de obiecte de patrimoniu din cuprinsul lor să fie dotate cu astfel de sisteme;

f. Sectorul de patrimoniu cultural al fiecărei eparhii să semnaleze şi să propună chiriarhului şi organismelor bisericeşti eparhiale adoptarea de măsuri, precum şi urmărirea aplicării acestora, cu privire la conservarea, restaurarea şi protejarea obiectelor de patrimoniu cultural al eparhiei, la modul de întocmire a inventarului acestei categorii de bunuri, precum şi a listelor cu obiectele de patrimoniu cultural care au fost transferate în alte locaţii, cu sau fără proces-verbal de predare- primire. Pentru aducerea la îndeplinire vor fi respectate prevederile, statutare şi regulamentare bisericeşti, hotărârile Sfântului Sinod, protocoalele încheiate de Patriarhia Română cu instituţii abilitate ale statului, precum şi legislaţia in vigoare.

5. Aprobă următoarele măsuri cu caracter obligatoriu, privind protejarea bunurilor bisericeşti de patrimoniu cultural în cazul filmării şi fotografierii acestora:

a. Filmarea şi fotografierea obiectelor bisericeşti de patrimoniu cultural se va face

numai cu aprobarea scrisă a chiriarhului „fără dreptul de comercializare”. In cazul în care se doreşte comercializarea filmelor şi fotografiilor bunurilor bisericeşti cu valoare de patrimoniu aflate în patrimoniul unităţilor de cult, trebuie precizate condiţii contractuale clare în care să se prevadă că plata drepturilor se face către eparhie pentru activităţile de întreţinere, reparare, restaurare şi conservare a bunurilor bisericeşti;

b. Persoanele care filmează şi fotografiază, cu aprobare, în incinta colecţiilor de carte veche, a depozitelor de bunuri de patrimoniu, a muzeelor şi colecţiilor bisericeşti şi în incinta locaşurilor de cult, inclusiv cei care vin să microfilmeze cărţi din bdiliotecile bisericeşti, trebuie să fie însoţite de un delegat al centrului eparhial;

6. In ce priveşte disciplina în domeniul construcţiei locaşurilor de cult şi a altor edificii bisericeşti, precum şi in cel al conservării, restaurării, păstrării şi protejării bunurilor din patrimoniul cultural-naţional bisericesc mobil şi imobil, eparhiile vor lua măsurile necesare pentru înştiinţarea personalului bisericesc de la parohii, mănăstiri, muzee şi colecţii de artă bisericească, depozitele de care veche şi de obiecte bisericeşti, biblioteci şi arhive, precum şi unităţi de învăţământ teologic deţinătoare de astfel de bunuri, privind obligativitatea respectării prevederilor statutare şi regulamentare, a hotărârilor organismelor bisericeşti abilitate, precum şi a legislaţiei specifice în vigoare pentru aceste domenii de activitate: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările şi completările de rigoare.

7. Sectorul patrimoniu cultural al Administraţiei Patriarhale şi Oficiul canonic-juridic vor pregăti şi comunica centrelor eparhiale în cel mai scurt timp posibil, un documentar care   va  include  prevederile  statutare   şi   regulamentare   bisericeşti,   hotărârile organismelor centrale bisericeşti, precum şi legislaţia specifică în vigoare în domeniul construcţiilor bisericeşti şi al conservării şi restaurării monumentelor istorice bisericeşti.

Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România, în proiectul de Lege a Învăţământului Preuniversitar, art. 37, alin (1), din 30 aprilie 2009 şi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea [...]]]> Domniei Sale,
Domnului Traian Băsescu,
Preşedintele RomânieiStimate Domnule Preşedinte,

Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România, în proiectul de Lege a Învăţământului Preuniversitar, art. 37, alin (1), din 30 aprilie 2009 şi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţământului liceal şi la statutul incert al acesteia în învăţământul primar şi gimnazial.

Pentru păstrarea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal, ca parte a trunchiului comun, aducem următoarele argumente:

1. Prezenţa orei de religie în învăţământul de stat este conformă Constituţiei României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.”

2. Disciplina religie se predă în şcolile de stat potrivit Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
Prin urmare, prezenţa disciplinei religie în oferta şcolară este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.

3. Pentru a se asigura, în mod egal, accesul elevilor la educaţia religioasă, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (4): „La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.”

4. Prezenţa religiei în sistemul de învăţământ românesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţământului românesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţământului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învăţământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât şi în cadrul învăţământului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).

5. În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.

6. Pentru menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susţinere.

7. În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun.

8. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu.

Cu preţuire şi binecuvântare,

† DANIEL,
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE