Dacă Unirea Principatelor definitivată la 24 ianuarie 1859 este denumită Mica Unire pentru a fi deosebită de Marea Unire de la 1918, pentru locuitorii unei localităţi din judeţul Galaţi, din cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, denumită nu întâmplător Costache Negri, lucrurile stau exact invers datorită istoriei rămase vii în conştiintele credincioşilor din această comună.

Astfel, Mânjina, așa cum este atestată şi cunoscută această localitate încă din 1521 a reprezentat locul unde Costache Negri a avut ca invitaţi pe Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo şi multi alţii.

Pentru a înţelege locul pe care această localitate a Covurluiului de atunci îl deţinea în preferinţele personalităţilor vremii nu numai româneşti, ci şi franţuzesti, este suficient să facem referire la George Călinescu care în „Istoria Literaturii Române“ îl citează pe Alecsandri, care spune că pe atunci existau două puncte în care se întâlneau tinerii acelei generaţii, în cartierul studenţesc din Paris si Conacul de la Mânjina. Tot Vasile Alecsandri spune că la acele întâlniri se făceau „praznice homerice, expediţii cinegetice în goana cailor peste câmpuri şi hore uriaşe în care se învălmășeau ţărani şi boieri“.

Pentru amprenta lăsată pe memoria acestor locuri, localitatea a primit în anul 1908 numele de Costache Negri.

Este cunoscut faptul că Alexandru Ioan Cuza a fost un susţinător al lui Costache Negri şi invers, amândoi fiind aleşi in Divanul ad-hoc al Moldovei. Menţionăm faptul că la 5 septembrie 1857 cei doi câştigatori intră în biserica „Vovidenia“ din Galaţi pentru a aduce mulţumire lui Dumnezeu şi a jura pe Sfânta Cruce şi pe Sfânta Evanghelie că vor fi „credincioşi cererilor“ după cum ne relatează istoricul Paul Păltănea.

Aprecierea pe care Alexandru Ioan  Cuza o purta prietenului său şi legătura acestei personalităţi cu Unirea Principatelor reiese şi din numirea lui Costache Negri, imediat după înfăptuirea Unirii ca diplomat şi reprezentant al Principatelor la Constantinopol, funcţie ocupată până la abdicarea domnitorului, după care Costache Negri se întoarce în 1866 la casa sa din Târgu-Ocna unde şi astăzi se odihneşte după trecerea la cele veşnice în data de 28 septembrie 1876. Mormântul său se găseşte la Mănăstirea Răducanu din Târgu-Ocna, construită de către Radu Racoviţă în 1664.

Notorietatea localităţii a depăsit graniţele ţării tot pe acelaşi tărâm francez, de unde, în anul 1990 mai multe familii din La Roche sur Yon, venind cu ajutoare în aceasta parte a judeţului Galaţi au fost cuceriţi de conacul lui Costache Negri datorită mobilierului de inspiraţie franceză cu care era decorată întreaga locuinţă după moda vremii, fapt ce i-au făcut să se simtă ca acasă. Această realitate a dus la înfrăţirea celor două localităţi, la vizitarea reciprocă şi la dese schimburi culturale și materiale.

De pildă, modernizarea şi dotarea dispensarului şi căminului cultural din Costache Negri au fost posibile prin sprijinul substanţial oferit de localitatea soră La Roche sur Yon.

Prin urmare, la Costache Negri, atât în ziua de 24 ianuarie cât şi în cea de 21 mai când se aniversează Întâlnirea de la Mânjina, conacul în care la această ultimă dată amintită aveau loc celebrele întâlniri ale personalităţilor politice şi culturale ale vremii, redevine centrul unor evenimente menite a ţine aprinsă şi a face cunoscută istoria acestor locuri.

Clădirea a fost declarată monument istoric în anul 1943, iar în anul 1968 a devenit casa memorială Costache Negri.

Anul acesta, în cadrul evenimentelor liturgice şi culturale organizate cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2013, în incinta acestui conac  s-a săvârşit slujba de pomenire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a celorlalţi participanţi la desăvârşirea Unirii principatelor în frunte cu mitropolitul Sofronie Miclescu. Slujba a fost săvârşită de părintele protoiereu Ionuţ Glăvan înconjurat de preotul paroh Ionuţ Mihai si de preoţii Cătălin Sârbu de la parohia Griviţa şi George Caşu de la parohia Cudalbi I. La momentul comemorativ au participat si primarul localitatăţii, autorităţi locale şi doamna profesoară de istorie Silvica Catană însoţită de un grup de copii de clasa VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Elena Negri“ din localitate. La sfârşitul slujbei părintele paroh a ţinut un scurt cuvânt în care a subliniat importanţa momentului şi contribuţia Bisericii la realizarea evenimentului istoric, în timp ce pc. protoiereu a transmis mesajul de binecuvântare din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian.

La final, prof. Silvica Catană a făcut o scurtă incursiune în istorie, iar copiii au prezentat un scurt moment cultural-artistic prin intonare de cântece patriotice şi recitare de poezii.

Pr. Cătălin Vătafu

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video