Sfântul Apostol Andrei

În cadrul sărbătoresc al zilelor consacrate ridicării la rang de arhiepiscopie a vechii Episcopii a Dunării de Jos, în prezenţa Preafericitului Patriarh Daniel şi a unui mare număr de ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi, la 28 septembrie 2009 a fost lansat volumul intitulat sugestiv: „Arhiepiscopia Dunării de Jos. Istorie bisericească, misiune creştină şi viaţă culturală de la începuturi până în secolul al XIX-lea“, la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Într-o ţinută grafică elegantă, volumul însumează un număr de 573 de pagini, scrise în mai multe limbi, de mai mulţi istorici care au avut preocupări legate de arealul Dunării de Jos. Volumul prezintă o importanţă deosebită prin valoarea ştiinţifică a textelor prezentate, toate constituindu-se în adevărate piese care completează marele mozaic ce pune în lumină viaţa Bisericii din aceste teritorii şi până în secolul al XIX-lea. Probabil, editorii şi-au propus să continue cercetările şi editarea mărturiilor istorice pentru ultimele două secole, pe care sperăm să le vedem tipărite cât mai curând.

În iconomia acestui volum, un loc deosebit îl are momentul creştinării populaţiei care trăia în spaţiul de astăzi al Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi al Mitropoliei Tomisului. Prof. dr.  Emilian Popescu scrie despre originea apostolică a creştinismului românesc, preluând şi analizând o serie de ipoteze mai vechi. Ion T. Dragomir scrie despre descoperirea excepţională a unui mormânt paleocreştin la Tirighina-Barboşi, descoperire pusă în relaţie cu creştinarea sudului Moldovei.

Referindu-se la perioada secolelor IV-VI, prof. dr. Emilian Popescu scrie despre teritoriile nord dunărene şi Dobrogea, Episcopul Râmnicului, Gherasim, istoriseşte despre descoperirea sfintelor moaşte ale martirilor de la Niculiţel, în vreme ce un tânăr istoric, diac. dr. Mihai Căţoi, este preocupat de o informaţie a lui Macarius Magnes, referitoare la Dunărea de Jos. Este interesant de remarcat şi articolul dlui Dan Teodor, privind continuitatea autohtonilor în regiunea de la  Dunărea de Jos.

De o atenţie deosebită s-a bucurat în acest volum Mitropolia Proilaviei, prin contribuţia unor istorici precum: Mircea Păcurariu, D. Russo, Petre Năsturel, Ionel Cândea, Veniamin Pocitan. Toţi aceştia reuşesc să aducă la lumină mărturii preţioase privind această pagină importantă a istoriei Bisericii, mai puţin cunoscută. Pr. dr. Ionel Ene face referire la Episcopia Gotiei şi relaţiile acesteia cu Dunărea de Jos, în vreme ce dr. Alexandru Madgearu este preocupat de organizarea bisericească din spaţiul de la gurile Dunării în perioada 971-1020.

Dr. Ion Barnea analizează o serie de monumente creştine şi implicaţiile pe care acestea le presupun, în intervalul dintre secolele VII-XIV. ÎPS Casian aduce la lumină o serie de informaţii legate de persoana Sfântului Atanasie Patelarie şi peregrinarea sa la Dunărea de Jos. Făcând un salt în timp, spre secolul al XIX-lea, regretatul istoric Paul Păltănea are în acest volum inserate trei articole care privesc viaţa Bisericii gălăţene şi vechile sale locaşuri de cult, până la 1864.

Eveniment editorial de excepţie, lansarea volumului sus amintit beneficiază de o serie de autori de cea mai mare importanţă în spaţiul istoriografic românesc şi se înscrie în efortul susţinut al Arhiepiscopiei Dunării de Jos de a aduce la lumină noi pagini de istorie a Bisericii din sudul Moldovei.

Pr. lect. dr. Gabriel Dorin Pandele

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video