Sfântul Apostol Andrei

Perspectiva cea mai potrivită din care se poate reflecta asupra conţinutului unui volum de studii şi cercetări istorice mi se pare a fi cea rezumată în expresia lui Ranke, istoric romantic în viziunea căruia „fiecare epocă este la fel de apropiată de Dumnezeu“.

Cu atât mai mult putem reflecta asupra istoriei unui spaţiu precum cel în care s-a plămădit neamul românesc, cu cât este vorba de memoria sa spirituală, aşa cum s-a păstrat în documente scrise sau descoperită în vestigii arheologice. Aceasta este „cheia“ pe care o propun oricărui cititor care îndrăzneşte să deschidă tomul II aparţinând seriei „Istorie bisericească, misiune creştină şi viaţă culturală“, care are drept temă ,,Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în secolele XIII-XIV“.

Volumul, care adună între copertele sale Actele sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice a Comisiei Române de Istorie şi Studiu  al Creştinismului, este tipărit cu binecuvântarea ÎPS dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi îngrijit de acad. Emiliam Popescu şi diac. Mihai Ovidiu Căţoi, cei care au cules şi publicat toate lucrările susţinute în zilele de 28-29 septembrie 2009, la Centrul social-filantropic „Sfântul Patelimon“ din Lacu-Sărat, Brăila.

Această sesiune ştiinţifică s-a bucurat de participarea unor „istorici de prestigiu, cercetători, profesori de teologie ortodocşi, romano-catolici şi luterani, care de trei decenii lucrează în simfonie oferind argumente şi interpretări pertinente pentru înţelegerea sensului şi rolului creştinismului în istoria, cultura şi viaţa poporului român şi a lumii creştine, în general“ se exprima chiriarhul Dunării de Jos în cuvântul de binecuvântare (p. 8).

Manifestarea, de înaltă ţinută academică, s-a înscris în seria unor evenimente excepţionale cu deosebită încărcătură spirituală, în care Ortodoxia românească i-a aşezat în rândul sfinţilor pe domnitorul Neagoe Basarab şi pe isihastul Ioanichie cel Nou de la Chiliile Cetăţuii şi a fost dedicată împlinirii a 650 de ani de la recunoaşterea oficială a transferării mitropolitului Iachint de la Vicina în scaunul Ţării Româneşti (1359).

Trebuie remarcată diversitatea tematică a volumului şi subiectele foarte specializate, pe care autorii le-au abordat. Astfel, alături de studiile de istorie bisericească  şi context politic asupra unor aspecte foarte precise aparţinând frământărilor specifice secolelor XIII-XIV şi nu numai, se regăsesc şi subiecte de teologie, arhitectură eclesiastică, muzică bizantină, care aduc perspective noi asupra complexităţii şi bogăţiei realităţilor în care creştinismul a influenţat spaţiul răsăritean, în special cel românesc, încă de la originile poporului român şi continuând cu timpul istoric al formării statelor medievale româneşti.

Sesiunea de anul trecut de comunicări ştiinţifice a Comisiei Române de Istorie şi Studiu  al Creştinismului are meritul de a avea o veritabilă deschidere naţională de valoare academică cu propensiuni internaţionale, având în vedere participarea unor profesori universitari şi specialişti din străinătate, ale căror comunicări se regăsesc în paginile acestui tom.

Reflectare a cercetărilor istorice a spaţiului creştin de la Dunărea de Jos şi din spaţiul românesc şi fundamentată pe comunicarea dintre cercetarea teologică şi cea istorică de înaltă ţinută, cartea la care facem referire reprezintă, în cuvintele ÎPS dr. Casian, „mărturia atât de necesară asupra rolului creştinismului în Europa, care are nevoie mereu de rădăcini“.

Lect. univ. dr. Ion Cordoneanu

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video