Marţi, 2 iulie a.c., când Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 şi mare ctitor de locaşuri sfinte, Mănăstirea Toflea şi-a sărbătorit unul dintre ocrotitorii spirituali.

Totodată, anul acesta se împlinesc și 555 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare.

Acest aşezământ monahal datează din secolul al XVII-lea, când era atestat existenţa unui schit.

Situată în sihăstria Buciumenilor, la confluenţa judeţelor Galaţi, Vrancea şi Vaslui, Mănăstirea Toflea, cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“, a fost redeschisă în data de 18 decembrie 2010.

Sărbătoarea de astăzi a fost prefațată încă din seara zilei de 30 iunie când, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Casian au fost aduse la Toflea raclele cu moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale Sfântului Nectarie Taumaturgul. Prezența sfinților la mănăstire și slujbele de priveghere specifice marilor sărbători a atras mulțimi mari de credincioși din satele de prin împrejurimi într-un autentic pelerinaj în localitatea atât de frământată misionar, Toflea.

În dimineața zilei de prăznuire a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, Sfânta Liturghie a adunat în jurul Sfântului Potir doi dintre ierarhii Bisericii noastre, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos și Preasfințitul Mihail, Episcopul Australiei și Noii Zeelande, un impresionant sobor de preoţi şi diaconi din parohiile protopopiatelor Nicorești și Tecuci, oficialități locale dar și un mare număr de credincioși, rromi și români, din Toflea și din parohiile învecinate.

La sfârșitul Sfintei Liturghii un grup de copii participanți la programul catehetic național ”Hristos împărtășit copiilor” a susținut un frumos moment artistic ce a constat în recitarea unor poezii și intonarea unor cântece întru slava Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

În încheiere a fost săvârșită slujba parastasului pentru ctitori, după care, Înaltpreasfinţia Sa  a mulţumit ctitorilor bisericii şi tuturor celor ce s-au ostenit cu ridicarea ei, pcuv. părinte stareț Paisie Agache, pc. protoiereu de Tecuci, pr. Gheorghe Joghiu şi pc. protoiereu de Nicoreşti, pr. Ifrim Barbu. Totodată, ierarhul Dunării de Jos a arătat că „mănăstirea aceasta este un omagiu adus peste veacuri, la 555 ani de la urcarea pe tron a măritului Voievod Ștefan cel Mare iar această biserică este copia fidelă a uneia din bisericile ștefaniene pentru partea de jos a Moldovei.

Prin manifestarea hramului, prin Sfânta Liturghie și, mai ales,  prin prezența numeroasă a credincioșilor rromi se împlinește o lucrare misionară de excepție într-o grădină a Maicii Domnului unde frații, cu toții, rromi și români gustă unitatea, bucuria și comuniunea sub semnul prezenței Sfântului Voievod Ștefan cel Mare“.

Totodată, Chiriarhul Dunării de Jos a arătat importanţa deosebită pe care preoţii slujitori din parohiile învecinate trebuie să o acorde atât mănăstirii, prin slujire liturgică şi filantropică, cât şi comunităţii de rromi de la Toflea.

Prin străduința inimosului și harnicului preacuvios părinte Paisie Agache, starețul mănăstirii toflene și prin implicarea exemplară a credincioșilor rromi din Toflea a fost organizată tradiționala agapă frățească de unde au gustat cei peste 1000 de credincioși prezenți la hramul ștefanian al mănăstirii.

Istoric

Schitul Toflea este unul dintre cele mai vechi aşezări sihăstreşti din judeţul Galaţi. O mărturie din perioada 1 septembrie 1619-31 august 1620 arată că doamna Stana, soţia vornicului Murgoci Tofle, avea un document al acestuia care preciza ca după moarte „câte rămăşiţuri ar rămăni să n-aibă triabă, ce ca să aibă a le dărui svintii mănăstiri ce iaste făcută de Tofle cel bătrân“.

Se pare că acest „Tofle cel bătrân” este uşerul Tofle sau Toflea, amintit într-un document domnesc de la 1581, fapt ce dovedeşte că mănăstirea a fost ctitorită pe actualul teritoriu al com. Brăhăşeşti în primii ani ai secolului al XVII-lea, dacă nu chiar în ultimii ani ai secolului al XVI-lea.

Schitul s-a ruinat, probabil, destul de repede, căci un nou schit a fost ridicat înainte de noiembrie 1667 de căpitanul Florea şi soţia sa Safta la Cernica în aceeaşi zonă, în imediata apropiere a celui vechi. Un document de la 1749, referindu-se, probabil, la un monah al schitului, aminteşte de „Ioniţ Batin călugărul de la Brăhăşeşti”.

Aşezământul, care avea hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, este pomenit şi în anul 1809 într-un document care îl consideră pe logofătul Constantin Palade ca restaurator şi miluitor al schitului.

Câţiva ani mai târziu, la 1817, voievodul Scarlat Callimachi dăruieşte fiului său Alexandru moşia Toflea, pe care se afla şi „schitul Tofle, unde se află petrecătoriu şi trei călugăraşi“. Aşezământul se afla, deci, într-o stare de decădere, care se va accentua, probabil, şi în anii următori, căci schitul se desfiinţează, practic, înainte de 1859.

Este singura mănăstire ridicată prin contribuţia unui rrom, Vasile, într-o localitate în care trăieşte o comunitate exclusiv de etnie rromă.

Sfinţirea locului şi aşezarea pietrei de temelie a sfântului locaş realizându-se în 29 iunie 2002, de către Chiriarhul Dunării de Jos.

Aşezată într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, mănăstirea este o bijuterie a arhitecturii ştefaniene. Pravila mănăstirii, unită cu rugăciuni speciale pentru locuitorii rromi, se îmbină armonios cu activităţile desfăşurate în Centrul de educaţie şi formare religioasă a copiilor rromi, precum şi cu centrul social pentru săraci.

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video