În ziua praznicului Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni, unul din cele mai importante repere istorice ale judeţului, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume din judeţul Brăila, şi-a sărbătorit hramul. Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637.

Întrucât anul acesta praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul a coincis cu sărbătoarea Sfintei Treimi, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a participat în ajunul hramului la slujba Vecerniei cu Litie.

Astfel, numeroşi credincioşi de la parohiile din apropiere, însoţiţi de păstorii lor duhovniceşti, au venit în pelerinaj, atât către sfânta mănăstire, cât şi către sfinţii lui Dumnezeu, pentru a se ruga şi săruta sfintele moaşte.

Pentru a spori evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor, din patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost adusă spre venerare racla cu moaştele Sfântului Vasile cel Mare.

A urmat o slujbă de pomenire pe locul ruinelor vechii biserici, tradiţional obicei de a pomeni pe binefăcătorii sfântului aşezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori.

A doua zi, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de pcuv. Părinte Chesarie Sânpetru, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Eparhiei Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi ierodiaconi.

La sfârşit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din judeţul Brăila, agapa frăţească pentru credincioşii sosiţi la hram.

Istoric

Rămăşiţele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab a ridicat aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de lemn. Această veche şi renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Şerban Cantacuzino, dar şi de domnii fanarioţi ai Ţării Româneşti.

Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile sunt distruse.

Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînfiinţată, primul ei stareţ fiind pc. arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcţie a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Brăila şi cu eforturile Muzeului Brăilei.

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video

Ne puteți urmări și pe Facebook