Ca în fiecare an, în ziua de 24 iunie, când Biserica Ortodoxă cinsteşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni din judeţul Brăila şi-a sărbătorit ocrotitorul.

Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637, iar astăzi se constituie într-unul din cele mai importante repere istorice ale judeţului Brăila.

Manifestările liturgice şi pastoral misionare au debutat în ajunul sărbătorii prin oficierea slujbei de priveghere şi au continuat în ziua hramului.

La altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un ales sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi sosiţi în număr mare atât din Brăila, cât şi din localitățile județelor învecinate.

Pentru a spori evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor, din patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost adusă spre venerare racla cu moaştele Sfântului Vasile cel Mare.

Astfel, numeroşi credincioşi de la parohiile din apropiere, însoţiţi de păstorii lor duhovniceşti, au venit în pelerinaj, atât către sfânta mănăstire, cât şi către sfinţii lui Dumnezeu, pentru a se ruga şi săruta sfintele moaşte.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de o parte a grupului de copii şi tineri de la parohia Viziru de Jos, participanţi la programul catehetic naţional „Hristos împărtăşit copiilor“. La momentul chinonicului, aceştia au prezentat un program artistic închinat Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

La final, în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, a fost săvârşită slujba parastasului, în cadrul căreia au fost pomeniţi binefăcătorii sfântului aşezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori.

La sfârşit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din judeţul Brăila, agapa frăţească pentru toți credincioşii veniţi la hramul voievodalei Mănăstiri Măxineni.

Istoric

Rămăşiţele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab a ridicat aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de lemn. Această veche şi renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Şerban Cantacuzino, dar şi de domnii fanarioţi ai Ţării Româneşti.

Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile sunt distruse.

Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînfiinţată, primul ei stareţ fiind pc. arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcţie a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Brăila şi cu eforturile Muzeului Brăilei.

Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei

Concert caritabil

Proiect

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video

Ne puteți urmări și pe Facebook