În ziua praznicului Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni, unul din cele mai importante repere istorice ale judeţului Brăila, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume, şi-a cinstit ocrotitorul.

Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637.

La altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi sosiţi în număr mare atât din Brăila, cât şi din localităţile judeţelor învecinate.

Cu acest prilej, cei prezenţi s-au închinat şi la moaştele Sfântului Ioan Maximovici, aflate în patrimoniul sacru al mănăstirii.

De la Altarul de vară, slujitorii şi credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, unde a fost săvârşită slujba parastasului pentru binefăcătorii sfântului aşezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori.

La final, mănăstirea a pregătit agapa frăţească pentru toţi credincioşii veniţi la hramul voievodalei Mănăstiri Măxineni.

Istoric

Rămăşiţele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab a ridicat aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de lemn. Această veche şi renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Şerban Cantacuzino, dar şi de domnii fanarioţi ai Ţării Româneşti.

Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile sunt distruse.

Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînfiinţată, primul ei stareţ fiind pc. arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcţie a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Brăila şi cu eforturile Muzeului Brăilei.

În prezent, în interiorul bisericii este deschis şantierul pentru pictură.

Proiect

Omagiu

Emisiunea "În căutarea lui Hristos"

Galerie video