Astăzi, 24 iunie a.c., în ziua praznicului Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni, unul din cele mai importante repere istorice ale judeţului Brăila, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume, şi-a cinstit ocrotitorul.

Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637.

Manifestările liturgice şi pastoral misionare au debutat în ajunul sărbătorii prin oficierea slujbei de priveghere şi au continuat în ziua hramului.

Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost precedată de slujba de sfinţire a picturii din biserica-paraclis a acestei mănăstiri.

După slujba de sfinţire a picturii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi sosiţi în număr mare atât din Brăila, cât şi din localităţile judeţelor învecinate.

În cadrul Sfintei Liturghii cucernicul diacon Eugen Barbu a fost hirotonit preot pe seama bisericii ”Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Torcești, protopopiatul Tecuci, județul Galați, iar teologul Ionuț Adrian Arsene a primit harul diaconiei.

La momentul cuvenit, mulţi dintre tinerii prezenţi, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc, dar şi mulţi credincioşi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.

În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit credincioșilor despre nașterea și viața ascetică a Sfântului Ioan Botezătorul, apreciind totodată evlavia creștinii de astăzi față de acest mare sfânt al bisericii.

„Ne-am bucurat astăzi de prezența unei mari mulțimi de credincioși care au făcut din acest loc mănăstiresc un centru de pelerinaj, mai ales în această parte a Câmpiei Brăilei, unde sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul se împletește și cu multe datini populare, cele mai multe având ca obiectiv important sărbătorile copiilor. Deodată cu refacerea mănăstirii, a zidurilor cetății voievodale, s-a reactivat viața monastică și mănăstirea a devenit astfel un centru reprezentativ și foarte important pentru creștini”, a subliniat chiriarhul.

”Mulțimea de tineri împărtășită astăzi cu Sfintele Taine ne-a arătat cât de importantă este educația creștină și cât de importante sunt tradițiile populare legate de sărbătoarea Nașterii sfântului Ioan Botezătorul”, a mai precizat ierarhul. 

De la Altarul de vară, slujitorii şi credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, unde a fost săvârşită slujba parastasului pentru binefăcătorii sfântului aşezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori.

Pe tot parcusul zilei, credincioșii veniți la această mănăstire au avut posibilitatea de a se închina la racla ce adăpostește o părticică din moaştele Sfântului Ioan Maximovici aflate în patrimoniul sacru al Mănăstirii Măxineni.

La final, mănăstirea a pregătit agapa frăţească pentru toţi credincioşii veniţi la hramul voievodalei mănăstiri.

Istoric:

În anul 1637, voievodul Matei Basarab, ridica una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Țării Românești și anume Mănăstirea Măxineni, aflată în aria județului Brăila, la confluența râului Buzău cu Siret.

Pisania lăsată aici de Matei Basarab și soția sa Elena Doamna, reprodusă de cărturarul și istoricul Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicată această mănăstire.    

Vechea biserică a mănăstirii, ctitorită de voievod, a avut un rol însemnat în apărarea ţării, fiind în imediata vecinătate cu raiaua Brăilei (în stăpânire otomană la acea dată) şi a graniţei cu Moldova.

Istoria nu a fost blândă cu locurile și în general mai toate edificiile „de peste vremi”, unul dintre aspectele pe care le putem enumera fiind faptul că, în anul 1917, în regiunea mănăstirii, s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase s-au prăbușit la 17 februarie în același an, lovite de obuzurile tunurilor și explozia depozitului de muniții, aruncat în aer; apoi, a venit al doilea război mondial, când mănăstirea rămâne un loc pustiu, părăsit de viețuitori.

Renașterea zidurilor a început odată cu săpăturile arheologice din 1976 și a continuat după 1990. Din 1976 încoace, Măxineni, s-a transformat în loc al cercetărilor arheologice, desfășurate de un colectiv de arheologi de la Muzeul Județean de Istorie Brăila, care au stabilit că această ctitorie a avut, în afară de biserică, ziduri de incintă, casă egumenească, chilii și alte anexe importante de vedere religios și strategic.

Pe 24 iunie 1990, hramul Sfintei Mănăstiri reînvie după 73 de ani, când aici s-au auzit din nou toaca și clopotele, s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, în prezența unui număr mare de preoți, condus de Chiriarhul locului, Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, dată la care a fost numit stareț al acestui început de viață monahală, pe aceste meleaguri, până atunci pustii, protosinghelul Simion Victor Ovezea, „primul viețuitor” după 73 de ani de părăsire. Sfânta Liturghie a fost oficiată lângă ruinele sfintei mănăstiri și a marcat reînvierea vieții monahale.

Biserica-paraclis a fost construită între anii 2000 – 2004 şi sfinţită pe 24 iunie 2004, având ca hram „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”. Cu ocazia acelui eveniment, la împlinirea în acel an a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sf. Voievod Ştefan cel Mare, mănăstirea a primit al doilea hram. Biserica fost ridicată prin contribuţia a numeroşi binefăcători locali.

Pictura a fost realizată în tehnica „fresco” în perioada 2009 – 2010 de soţii Constantin şi Petronia Dumitrescu Gherghe, iar suprafaţa picturilor murale este de aproximativ 500 mp.

În interiorul incintei mănăstirii au fost amplasate două corpuri de chilii noi, în forma literei L, având un total de 8 chilii, clădirile fiind ridicate în perioada 2002 – 2006. 

Vechea biserică făcută de domnitorul Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea și strădania neobosită a Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. De amintit și remarcat este și faptul că Biserica veche cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, monument istoric de arhitectură de importanţă naţională, este înscrisă şi clasată în Lista Monumentelor Istorice, ediţia 2004 (republicată în 2010), sub nr. de cod BR-II-m-A-02136. De asemenea, începând cu iulie 2007, biserica veche a intrat în ample lucrări de restaurare – consolidare, până în anul 2013, când a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor.

Sfântul locaș a fost ridicat prin contribuţia financiară a Ministerului Culturii şi Cultelor, prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice şi cofinanţarea asigurată de Consiliul Judeţean Brăila. Pictura a fost realizată în tehnica „fresco” în anul 2015, de pictorul de categoria I, Marcel Codrescu şi de fiul său Daniel Codrescu, împreună cu o echipă de mai mulţi pictori. Suprafaţa picturilor murale este de aproximativ 1020 mp, inclusiv picturile din pridvorul deschis al bisericii voievodale.

În prezent, viața mănăstirii își desfășoară cursul ei firesc, locul prinzând contur la exterior prin construirea bisericii, chiliilor și a altor anexe gospodărești.

În fiecare an, în ziua de 24 iunie,la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, numeroși pelerinivin la hramul acestei mănăstiri. 

Bunul Dumnezeu să bucure și să lumineze toate sufletele ostenitorilor, închinătorilor, binefăcătorilor și viețuitorilor acestei sfinte mănăstiri, iar pelerinii să dobândească spor duhovnicesc spre săvârșirea faptelor bune, în dragoste și unitate sfântă!

Slujbă de sfinţire

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Ştiri Trinitas TV

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Alte emisiuni

Ne puteți urmări și pe Facebook