Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Mitropolia Munteniei și Dobrogei Arhiepiscopia Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Biserica româno-elenă „Buna Vestire“ din municipiul Brăila devine, în Săptămâna Luminată, loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi atât din eparhie, cât şi din întreaga ţară care vin cu credinţă aici, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, pentru a primi din apa sfinţită izvorâtă din izvorul aflat sub Sfântul Altar. Izvorul acesta se deschide o dată pe an, la praznicul închinat Maicii Domnului din Săptămâna Luminată.

În acest an, primii pelerini au sosit la Brăila cu trei zile înainte de sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii“, numărul credincioșilor crescând de la o zi la alta, deși din luna august a anului 2018 impunătoarea biserică ”Buna Vestire” din Brăila se află într-un amplu proces de reabilitare și consolidare, cu lucrări complexe, atât la interior, cât și la exterior.

În ajunul sărbătorii, foarte mulți credincioși au participat la Vecernia şi Litia oficiate în biserica „Buna Vestire“.

La zi de praznic, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a săvârşit mai întâi rânduiala de binecuvântare a apelor izvorului de sub altarul bisericii și a stropit cu aghiasmă pelerinii așezați la rând îmrejurul bisericii și pe trotuarul din apropierea locașului de cult.

În continuare, ierarhul împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul principal al bisericii, în prezenţa evlavioasă şi rugătoare a credincioşilor.

În timpul Sfintei liturghii, chiriarhul Dunării de Jos a rostit rugăciuni speciale pentru bunul mers al lucrărilor ce se efectuează la acestă biserică.

În omilia rostită la finalul slujbei, Părintele Arhiepiscop a arătat că izvorul vieții noastre este Sfânta Treime, iar „Maica Domnului este colimvitra și vasul de aur în care picură nectarul“.

Totodată, chiriarhul a amintit credincioșilor și despre importanța restaurării acestui emblematic și măreț locaș.

Și la final, pelerinii ajunși mai târziu la biserică au fost stropiţi cu agheasmă, au primit arhierească binecuvântare şi au fost invitați la tradiţionala agapă frăţească.

Pentru credincioșii veniţi în această zi de sărbătoare la Brăila, parohia „Buna Vestire“ a pregătit alimente tradiţionale cu specific pascal, ouă roşii, cozonaci, sarmăluţe, vin şi ceai cald.

Ziua de astăzi s-a încheiat cu vizitarea unor semeni de-ai noștri internați în cadrul secției de oncologie de la Spitalul Județena de Urgență, Corp B din municipiul Brăila.

Vizita ierahului și a câtorva slujitori din municipiul Brăila la patrul de suferintă, a adus bucurie, nădejde și alinare în această zi de sărbătore.

Bolnavii au fost binecuvântați, au primit iconițe și agiazmă din partea Arhipăstorului Dunării de Jos. 

***

În anul 1863, în timpul lucrărilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietăţi vindecătoare de ziua Izvorului Tămăduirii. A fost considerat ca semn divin, izvorul închizându-se într-o fântână, iar deasupra construindu-se Sfântul Altar. Izvorul se gaseşte la o adâncime de 15 metri şi este vindecător doar de ziua Izvorului Tămăduirii, când agheasma ţâşneşte şi suprafaţa apei fântânii ajunge la doi metri. Numai în această zi preoţii deschid fîntâna şi mulţi bolnavi vin din toată ţara să primească agheasma având nădejdea şi credinţa că se vor vindeca.

Istoric

Piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 8 septembrie 1863 de comunitatea greacă din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica are formă de cruce, cu trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe  elene, gotice şi renascentiste. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa din Asia Mică, fiind finalizate în 1872.

La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor care ulterior a fost captat într-o fântână, chiar sub Sfântul Altar, unde se oficiază în fiecare an slujba de Izvorul Tămăduirii, în Săptămâna Luminată.

Un alt detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.

Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie.

Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea.

Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.

 

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Ştiri Trinitas TV

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Alte emisiuni

Ne puteți urmări și pe Facebook