Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

În contextul anului 2016, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, Arhiepiscopia Bucureştilor şi Patriarhia Română au organizat Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea, la Bucureşti, în perioada 1-4 septembrie 2016. Tema întrunirii a fost Iisus Hristos - bucuria Vieţii, iar scopul: formarea tinerilor, prin participarea la programe educative, duhovniceşti, culturale şi artistice, în Bucureşti, pentru a deveni la rândul lor formatori în comunităţile din care fac parte. Dintre obiectivele specifice, menţionăm: aprofundarea noţiunii de bucurie din perspectiva întâlnirii cu Hristos; promovarea valorilor familiei creştine şi a atitudinii pro-viaţă; înţelegerea importanţei unei educaţii integrale; promovarea ideii de voluntariat în rândul tinerilor.

Conform conceptului întâlnirii, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (Temei nr. 235/2016), la eveniment au participat 2.500 de tineri ortodocşi din întreaga lume, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, responsabili cu activitatea de tineret la nivelul parohiilor şi cu experienţă de minimum doi ani în structurile parohiale.

După festivitatea de deschidere din seara zilei de joi, 1 septembrie 2016, în zilele de vineri şi sâmbătă, tinerii au participat la rugăciunile de dimineaţă în zece biserici din Capitală, apoi la două ateliere de lucru în zece unităţi de învăţământ din Bucureşti. În seara zilei de vineri, 2 septembrie, la Sala Palatului, a avut loc conferinţa duhovnicească Iisus Hristos - bucuria Vieţii, în cadrul căreia tinerii au adresat conferenţiarilor (părintelui diacon Sorin Mihalache şi doamnei Liana Stanciu) o serie de întrebări care arată preocupările şi căutările tinerei generaţii pentru o viaţă creştină autentică. Conferinţa a fost urmată de procesiunea luminilor, pe traseul Sala Palatului - Calea Victoriei - Piaţa Naţiunile Unite - Dealul Mitropoliei, iar celor 2.500 de participanţi la întâlnire, li s-au adăugat aproximativ 2.000 de tineri bucureşteni. În seara zilei de sâmbătă, 3 septembrie, în Parcul „Alexandru loan Cuza” (IOR) a fost organizat un concert de muzică. Întâlnirea s-a încheiat cu prima Sfântă Liturghie săvârşită la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, în ziua de duminică, 4 septembrie 2016.

Întrucât societatea contemporană, a cărei paradigmă este într-o continuă schimbare, face ca nevoile tinerilor să fie din ce în ce mai variate, atelierele de lucru din cadrul întrunirii au oferit un cadru adecvat în care tinerii au identificat probleme specifice generaţiei lor şi au propus posibile soluţii. Astfel, tinerii - împărţiţi în 100 de grupe de lucru - au avut posibilitatea de a intra în dialog şi de a-şi exprima opiniile cu privire la: 1. Prezenţa si importanţa tinerilor în Biserică si 2. Nevoile tinerilor si răspunsurile Bisericii.

În vederea implicării tuturor participanţilor la cele două ateliere de lucru, metoda aleasă a presupus crearea unui mediu specific, pe echipe mici de lucru (maximum cinci persoane), fiecare grup fiind aşezat în jurul unei mese. S-au format patru puncte de lucru în fiecare sală, reprezentantul echipei rămânând în poziţia iniţială, iar ceilalţi participanţi rotindu-se, astfel încât, timp de 15 minute, fiecare echipă de lucru să abordeze tema propusă, preluând informaţiile de la cei care au lucrat anterior. Persoana rămasă la punctul de lucru a prezentat concluziile temei dezbătute, iar voluntarul facilitator a consemnat ideile principale într-un document.

Pentru a dobândi abilităţile necesare organizării acestor ateliere de lucru, înainte de începerea evenimentului, 100 de voluntari facilitatori au participat la mai multe sesiuni de formare. Rolul acestor voluntari a fost important, întrucât, după finalizarea atelierelor de lucru, fiecare voluntar a redactat un document în care a prezentat sistematic concluziile tinerilor, documentul fiind transmis Sectorului teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale

Primul atelier de lucru, Prezenta si importanţa tinerilor în Biserică, a avut următoarele subteme:

a. Organizarea si lucrarea cu tinerii în Biserică: ONG sau/si grupă de catehizare?
b. Ce activităţi ar trebui să organizeze, să iniţieze sau să găzduiască Biserica, pentru ca tinerii să fie implicaţi mai mult în viaţa parohială?
c. Vicii si dependenţe, prejudecăţi si tabuuri (dependenţa de droguri, alcool, pornografie, stereotipuri negative faţă de Biserică etc.) - este Biserica un răspuns? Cum?
d. Întâlniri ale tinerilor în capele mici si în catedrale mari - Ce este esenţial pentru bucuria întâlnirii?

La fiecare dintre aceste patru subteme, tinerii au identificat următoarele soluţii:

a. Organizarea si lucrarea cu tinerii în Biserică: ONG sau/si grupă de catehizare?

  • în fiecare parohie ar trebui să existe cel puţin o grupă de catehizarepentru copii/tineri; acolo unde grupul de tineri este mai mare, iar resursele comunităţii pot susţine o astfel de iniţiativă, tinerii se pot constitui într-o asociaţie care să faciliteze dezvoltarea şi implementarea de proiecte la nivel local sau regional;
  • indiferent de forma de organizare, este important ca tinerii să fie implicaţi activ în viaţa comunităţilor din care provin, deoarece activităţile desfăşurate într-un cadru non-formal sunt benefice dezvoltării personale;
  • organizarea activităţilor de tineret la nivelul comunităţilor locale reprezintă o alternativă sănătoasă si utilă de petrecere a timpului.

b. Ce activităţi ar trebui să organizeze, să iniţieze sau să găzduiască Biserica, pentru ca tinerii să fie implicaţi mai mult în viaţa parohială?

  • în Biserică este necesară dezvoltarea de proiecte cu impact local, care să răspundă nevoilor tinerilor, în funcţie de categoria de vârstă şi de specificul comunităţii care le iniţiază; proiectele pot cuprinde următoarele activităţi:
  • cateheze, dialoguri şi conferinţe duhovniceşti;
  • ateliere de pictură/sculptură (cu expoziţie), culinare (cu agapă), tradiţionale (ţesut, cusut, ouă încondeiate), de muzică (colinde, pricesne etc.);
  • seminarii: team-building, de cunoaştere, dezvoltare personală, educaţie (limbi străine, sănătate);
  • excursii tematice: istorice, culturale;
  • tabere (de film, de fotografie, de muzică etc.);
  • şcoli de vară;
  • seri de film, urmate de dialog tematic;
  • reviste şi buletine parohiale scrise de tineri;
  • acţiuni caritabile: vizitarea şi ajutorarea grupurilor vizitate, promovarea voluntariatului, concerte caritabile, meditaţii gratuite pentru copiii nevoiaşi, pregătirea tinerilor nevoiaşi pentru o anumită meserie;
  • slujbe pentru tineri: Sfânta Liturghie, acatiste, paraclise etc.;
  • acţiuni de ecologizare;
  • schimb de experienţă între parohii, reuniuni, întâlniri naţionale şi internaţionale;
  • prezenţa preotului în şcoli pentru dialog cu tinerii, Taina Sfintei Spovedanii;
  • îngrijirea bisericilor, a monumentelor istorice, a cimitirului parohial;
  • activităţi şi competiţii sportive, drumeţii etc.

c. Vicii si dependenţe, prejudecăţi si tabuuri (dependenţa de droguri, alcool, pornografie, stereotipuri negative faţă de Biserică etc.) - este Biserica un răspuns? Cum?

  • Biserica condamnă viciul (păcatul), nu persoana. Omul trebuie ajutat să iasă din cercul vicios în care se află, iar Biserica reprezintă locul unde această eliberare se poate realiza. Acolo unde oamenii care se confruntă cu probleme nu vin la Biserică, este necesar ca tinerii, împreună cu ceilalţi membri ai comunităţii să iasă în întâmpinarea lor;
  • Biserica luptă împotriva viciilor, a dependenţelor, a prejudecăţilor şi a tabuurilor prin următoarele acţiuni:
  • promovarea unei vieţi sănătoase, trăită în armonie cu semenii;
  • organizarea unor întâlniri cu tinerii, pentru a-i informa cu privire la consecinţele viciilor şi ale dependenţelor;
  • crearea unui grup de sprijin format din tineri din parohie, preoţi, psihologi, medici etc., care să-i ajute pe tineri să conştientizeze efectele negative ale viciilor;
  • consilierea prin spovedanie a persoanelor dependente;
  • promovarea unor modele autentice pentru tineri (oameni care au fost păcătoşi, dar care şi-au schimbat radical viaţa şi au devenit sfinţi);
  • promovarea valorilor morale şi a persoanelor care au fost motivaţi să depăşească viciile;
  • sancţionarea materialelor pornografice prin diverse petiţii;
  • stereotipurile negative faţă de Biserică pot fi combătute prin:
  • promovarea activităţilor filantropice, culturale, artistice, de ecologizare pe care Biserica le desfăşoară;
  • intensificarea organizării de tabere şi de cursuri de formare pentru tineri.

d. Întâlniri ale tinerilor în capele mici si în catedrale mari - Ce este esenţial pentru bucuria întâlnirii?

  • Orice întâlnire între tineri în Biserică, indiferent de spaţiul întâlnirii (capelă, biserică parohială sau catedrală) este o întâlnire cu Dumnezeu; important este scopul acestei întâlniri;
  • prin întâlnirile tinerilor în Biserică trebuie promovate: încrederea reciprocă, dialogul, respectul, rugăciunea, cooperarea, unitatea; este importantă bucuria întâlnirii, dar si susţinerea celor aflaţi în suferinţă;
  • diversitatea de caractere şi de preocupări duce la identificarea unui lider în interiorul fiecărei comunităţi; acesta trebuie să însufleţească permanent întâlnirile de tineret, prin dragoste si sinceritate.

II. Cel de-al doilea atelier, Nevoile tinerilor si răspunsurile Bisericii, a avut următoarele subteme:

a. Familia creştină - profilul familiei creştine în societatea de azi; cum văd tinerii familia creştină?
b. Educaţia pentru sănătate - modalităţi de abordare adecvată a educaţiei pentru sănătate;
c. Ora de Religie - aşteptări, sugestii de îmbunătăţire, abordări inovative;
d. (Auto)descoperirea, (auto)definirea şi cercul de prieteni în Biserică - spaţiu al socializării tinerilor.

a. Familia creştină - profilul familiei creştine în societatea de azi; cum văd tinerii familia creştină?

  • tinerii au observat vulnerabilitatea şi provocările cu care se confruntă familia tradiţională, afirmând că portretul unei familii creştine trebuie să fie definit de o serie de cuvinte-cheie: respect, înţelegere, credinţă, fidelitate, compasiune, dăruire, iubire (necondiţionată), comuniune, familia fiind „ biserica de acasă ”;
  • Biserica oferă cadrul adecvat în care familia creştină îşi poate proteja identitatea spirituală în faţa secularizării şi a globalizării;
  • Biserica, printr-o mai mare implicare socială, trebuie să ofere alternative sănătoase de convieţuire, prin programe de felul Şcoala Părinţilor, în care să fie formaţi tinerii din parohii, care au devenit părinţi de copii.

b. Educaţia pentru sănătate - modalităţi de abordare adecvată a educaţiei pentru sănătate:

  • tinerii au observat tendinţa de sexualizare a conceptului de „educaţie pentru sănătate”, temă intens dezbătută în spaţiul public românesc;
  • răspunderea principală în această privinţă revine familiei (părinţilor);
  • tinerii nu doresc impunerea în şcoli a unei astfel de discipline; ea ar putea exista ca activitate extraşcolară, la dezvoltarea căreia să ia parte Familia, Biserica şi personalul medical avizat;
  • modul în care se face informarea asupra acestor aspecte trebuie să ţină cont atât de inocenţa copiilor, cât şi de prezentarea riscurilor pe care o viaţă sexuală prematură sau extraconjugală le reprezintă.

c. Ora de Religie - aşteptări, sugestii de îmbunătăţire, abordări inovative:

  • ora de Religie este percepută de tineri ca un spaţiu al sincerităţii şi al disponibilităţii, în care tinerii aprofundează cunoştinţele religioase dobândite în familie şi în care, într-o atmosferă relaxantă, ajung să-L cunoască pe Dumnezeu cu ajutorul profesorului de Religie;
  • a fost subliniată importanţa înfiinţării unor cabinete de Religie, cu ajutorul elevilor; aceştia se vor implica activ în dezvoltarea unor astfel de cabinete, iar materialele didactice se vor reînnoi permanent;
  • în vederea abordării inovative şi pentru îmbunătăţirea calităţii orei de Religie, tinerii au evidenţiat: ^ abordarea non-formală a orei de Religie;
  • activităţile în echipe şi sarcinile de cercetare a temelor religioase „pe teren” (în contact direct cu practica religiei);
  • folosirea materialelor multimedia în prezentarea lecţiei;
  • iniţierea de proiecte social-filantropice la nivel local, cu sprijinul profesorului de religie etc.;
  • importanţa organizării excursiilor tematice.

d. (Auto)descoperirea, (auto)defmirea si cercul de prieteni în Biserică - spaţiu al comunicării si comuniunii între tineri.

  • prin intermediul activităţilor de tineret, susţinute de preot şi de comunitate, în Biserică se poate dezvolta un spaţiu în care tinerii să se asocieze în jurul unor idealuri creştine, astfel încât să fie asumată şi exprimată identitatea ortodoxă la nivel comunitar.

Toţi participanţii la atelierele de lucru au fost încântaţi de formatul acestora, de temele propuse si de modalitatea de lucru. Majoritatea au declarat că si-au descoperit abilităţi noi în cadrul dezbaterilor, că s-au simţit importanţi si au avut sentimentul că părerea lor contează. Dorinţa lor unanimă este ca propunerile lor să fie puse în practică.

Redăm gândurile a doi dintre tinerii participanţi: „Reflecţiile asupra subtemelor stabilite i-au determinat pe participanţi să afirme că ar trebui să se implice mai mult în activităţile pe care Biserica le desfăşoară”. „Tineretul ortodox român vrea să fie activ, are idei deosebite pentru înnoirea Ortodoxiei în comunitate şi are nevoie de susţinere din partea celor care au puterea de a pune în practică aceste idei”.

(Sursa: basilica.ro | ÎNTÂLNIREA-TINERILOR-ORTODOCSI-DIN-TOATA-LUMEA-Concluzii.pdf)

Ajută cu bucurie

Calendar

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Ştiri Trinitas TV

Alte emisiuni

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Ne puteți urmări și pe Facebook