Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Mitropolia Munteniei și Dobrogei Arhiepiscopia Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

La Aşezământul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din localitatea Lacu Sărat, judeţul Brăila, a avut loc ieri, 24 septembrie, Sinaxa stareţilor şi stareţelor aşezămintelor monahale din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul a fost precedat de săvârşirea Sfintei Liturghii şi slujba de Te Deum, oficiate în capela aşezământului eparhial de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepis­copul Dunării de Jos.

Lucrările Sinaxei monahale din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei au avut loc în Sala „Sfântul Ioan Evanghelistul“, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a Înaltpreasfinţitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, a Înalt­preasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a Preasfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, a Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, şi a Preasfinţitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

În cuvântul de deschidere, Patriarhul României a subliniat faptul că sinaxele monahale eparhiale şi mitropolitane au un scop pastoral-misionar şi cultural-misionar. „Aceste sinaxe sunt o necesitate care vine din vocaţia monahului de a fi mărturisitor al credinţei, rugător nu doar pentru el, ci şi pentru Biserică şi neam. În acelaşi timp, fiecare monah şi monahie este un misionar statornic. Într-o sinaxă monahală, fie eparhială sau mitropolitană, există trei aspecte principale: în primul rând, comuniunea în rugăciune, pentru că sinaxa începe cu Sfânta Liturghie sau slujba de Te Deum. Al doilea aspect important este o reflecţie comună tematică pentru activitate misionară; de aceea, fiecare sinaxă are o tematică principală. Astfel învăţăm să gândim în jurul unei teme actuale, duhovniceşti, de interes eclezial şi misionar. Al treilea aspect important al unei sinaxe monahale este consultarea practică pentru ajutorare, care reprezintă solidaritate în mărturia pe care trebuie să o dăm astăzi într-o lume din ce în ce mai tulburată”, a spus Preafericirea Sa. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat dimensiunile cele mai sensibile astăzi ale prezenţei şi activităţii mănăstirilor şi schiturilor în societate: „Rugăciunea zilnică din mănăstiri şi schituri este un izvor de pace şi bucurie, într-o lume agitată şi dezorientată. Mulţi oameni vin la mănăstire pentru că doresc un moment de linişte, de reculegere, din cauza faptului că în societate există multă tulburare, dezbinare, agitaţie. Se caută la mănăstire o liniştire, o pacificare a sufletului. Rugăciunea zilnică din mănăstiri devine izvor de pace şi bucurie. A doua dimensiune misionară a mănăstirii este primirea pelerinilor, ca lucrare a Bisericii prin participarea la slujbe, spovedanie, îndrumare spirituală, recomandări practice pentru viaţă. Aceasta contează foarte mult, pentru că un turist poate deveni pelerin dacă vizita lui doar de informare culturală într-o mănăstire se transformă într-o primire duhovnicească. Pe lângă informarea pe care o dă ghidul, acesta primeşte şi o încurajare spirituală, duhovnicească. Primirea pelerinilor nu este una ideologică, ci o mărturie privind prezenţa lui Hristos în Biserica Sa şi ajutorarea semenilor. O dimensiune misionară a prezenţei mănăstirilor în societate este activitatea social-filantropică. Filantropia este de două feluri: spirituală şi materială. Nu toate mănăstirile şi schiturile pot oferi milostenie financiară, dar toate pot oferi milostenie spirituală, constând în rugăciune pentru cel care ne cere, sfat bun, primirea şi ascultarea oamenilor cu multă atenţie”, a spus Preafericirea Sa.

„Unitatea de credinţă şi de neam, mărturii ale vieţii monahale“

După cuvântul de deschidere al Patriarhului României, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a prezentat referatul principal, intitulat „Unitatea de credinţă şi de neam oglindită în unele mărturii ale vieţii monahale“, în cadrul căruia a oferit „câteva repere despre legătura dintre programul de rugăciune şi cel de lucrare – ora et labora – al monahului în obşte şi, din obştea monastică, în obştea cea mare a nea­mului, când situaţia slujirii o reclamă“. „O scurtă abordare istorică în mod diacronic şi sincronic, privind contribuţia monahismului de sorginte egipteană, apoi palestiniană, siriană, bizantină şi, mai apoi, prin Balcani, în toate zonele Ortodoxiei, incluzându-ne şi pe noi, românii, ne arată de fapt adevărul că fără rugăciunile şi lucrarea monahismului în Biserică nu putem vorbi de o adevărată istorie sfântă, cu mare deschidere spre «frumuseţile iubirii de oameni» atât în cultură, în artă şi mai ales în slujirea cu răbdare, cu blândeţe şi cu entuziasm a semenilor aflaţi în încercări, în lipsuri şi în primejdii. Nu întâmplător, prin experienţa părinţilor athoniţi, Maica Domnului este modelul ascultării monahilor, care astfel devin «flori» în grădina ei. De la pustia Nilului până în deşertul pământesc au răsărit «florile» filocalice reale, părinţii îmbunătăţiţi, care au transmis acelaşi duh, începând cu Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Gherman (sec. 4-5) şi apoi Sfântul Dionisie cel Smerit (sec. 6) şi continuând cu înaintaşii noştri. La români, prin contribuţia duhovnicească, liturgică, cultural-socială şi filantropică, dar nu în ultimul rând artistică şi istorică a monahismului, toată ţara este recunoscută drept «Grădina Maicii Domnului»“, a spus Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Sinaxa monahală a continuat cu luări de cuvânt ale ierarhilor prezenţi. În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a prezentat sinteza propunerilor pentru revigorarea vieţii monahale şi îmbunătăţirea colaborării dintre mănăstiri, primite de la eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a formulat câteva concluzii pe baza acestor propuneri, subliniind necesitatea ca până în anul 2020 fiecare mănăstire şi schit să aibă o monografie şi un pliant tipărit. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa organizării bibliotecii, a muzeului şi a arhivei fiecărui aşezământ monahal. Pentru biblioteca Aşezământului Arhiepiscopiei Dunării de Jos de la Lacu Sărat, Patriarhul României a oferit mai multe volume apărute recent la Editurile Patriarhiei Române, iar pentru capelă a oferit pachete cu tămâie naturală din Oman şi o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române.

La Sinaxa monahală a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au participat aproximativ 200 de exarhi, stareţi, stareţe, egumeni şi egumene. Sinaxa monahală mitropolitană se întruneşte o dată la 2 sau 3 ani.

Alexandru Briciu

Foto Credit:

Mircea Florescu / Basilica.ro

Arhiepiscopia Dunării de Jos

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Ştiri Trinitas TV

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Alte emisiuni

Ne puteți urmări și pe Facebook