La iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, în perioada 10-11 mai 2012 se desfăşoară la Galaţi Simpozionul Naţional Studenţesc „Episcopul Melchisedec Ştefănescu – 120 de ani de la trecerea la cele veşnice“.
Evenimentul de evocare a chipului, personalităţii şi operei episcopului Melchisedec Ştefănescu, este organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos“ – Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie – Departamentul Teologic, Galaţi, cu participarea tinerilor studenţi şi masteranzi de la mai multe Facultăţi de Teologie din cuprinsul Patriarhiei Române, precum Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia, Arad, Târgovişte şi, bineînţeles, Galaţi.
Cum era şi firesc, lucrările simpozionului au început în Catedrala Arhiepiscopală prin săvârşirea slujbei de pomenire a vrednicului ierarh, de către Chiriarhul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor alcătuit din preoţi profesori, în prezenţa tinerilor participanţi la acest simpozion.
Dezbaterile propriu-zise au avut loc în aula „Episcop Melchisedec Ştefănescu“ din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, în debutul cărora a fost vernisată o expoziţie de carte bisericească din opera scrisă a marelui ierarh.
În cuvântul de deschidere, Înaltpreasfinţia Sa a prezentat chipul „luminatului ierarh, sincerului patriot, dascălului desăvârşit şi păstorului sfinţit dar şi înălţătoarea lucrare ce reiese din viaţa sa pilduitoare, din memoria care rămâne din neam în neam prin slujire, prin participare la viaţa Bisericii sale şi a neamului său ... Operele şi ctitoriile sale rămân, ca şi el, din neam în neam, făclii aprinse de înviere a neamului. În mediul academic, Melchisedec Ştefănescu ne arată de ce a unit altarul, catedra cu cel mai înalt for al credinţei şi al culturii poporului român, Academia. Ne arată de ce biblioteca chiliei sale a contribuit la fondarea bibliotecii Academiei Române şi ne arată de ce, întotdeauna sunt mari clericii – ctitori de cultură, de limbă, de istorie şi de viaţă românească“.
A urmat vizionarea unei scurt film documentar în care au fost prezentate principalele ctitorii ale strălucitului ierarh, precum şi câteva profunde şi actuale gânduri – citate - din „Testamentul” Episcopului Melchisedec Ştefănescu, dintre care amintim:
- „vocaţiunea mea în lumea aceasta nu a fost ca să muncesc şi să mă îngrijesc pentru căpătuirea rudelor mele după trup. Scopul meu a fost să muncesc pentru marea familie duhovnicească care este Biserica şi fii ei cei credincioşi”;
- „am dorit în viaţa mea dezvoltarea spre bine a instituţiilor religioase pe care ni le-au transmis pietatea şi râvna strămoşilor noştri pentru cultura intelectuală şi morală a poporului român”;
- „mi-a fost preţios progresul şi ridicarea naţiunei din căderea ei seculară”;
- „am iubit ştiinţa şi pe oamenii devotaţi ei şi am urât ignoranţa şi pe apărătorii acesteia“.
Invitaţii de seamă la acest simpozion, conf. univ. dr. Ivan Ivlampie, decanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, dl dr. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, precum şi arhim. dr. Pimen Costea, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, au continuat evocarea personalităţii Episcopului Melchisedec prin interesante şi dense alocuţiuni la temă.
Cu începere de la ora 1200 , în prezenţa comisiei de evaluare a proiectelor, compusă din profesori de teologie, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop dr. Casian Crăciu, un număr de 21 tineri studenţi şi masteranzi teologi au susţinut referate la tema de reflecţie propusă.
Vineri, 11 mai a.c., în cadrul celei de a doua zi a simpozionului vor fi susţinute şi referate care marchează 20 de ani de învăţământ teologic universitar la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.
FacebookContact