Vineri, 9 aprilie 2010, la biserică greacă, cu hramul „Bunavestire” din municipiul Brăila a fost sărbătoare. Zeci de mii de credincioşi, brăileni, din ţară, dar şi din străinătate, au venit la acest sfânt lăcaş pentru a participa la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii şi pentru a se împărtăşi din apa sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar, care se deschide o dată pe an, la acest mare praznic închinat Maicii Domnului din Săptămâna Luminată. Pentru pelerinii sosiţi din toată ţara şi de peste hotare, care pentru a lua apa sfinţită, Arhiepiscopia Dunării de Jos, a organizat, prin Protoieria Brăila toate cele necesare în vederea adăpostirii pe timpul nopţii sau în caz de vreme nefavorabilă, precum şi pentru servirea unei mese calde. Pentru acest eveniment deosebit, Parohia “Buna Vestire” a pregătit un cort militar, ouă roşii, cozonaci, sarmăluţe, vin, ceai cald etc. Rânduiala de binecuvântare a apelor izvorului de sub altarul bisericii a fost săvârşită, ca în fiecare an, de către Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, după care pelerinii prezenţi au fost stropiţi cu agheasmă şi au primit binecuvântarea ierarhului locului. Programul liturgic al zilei a continuat prin oficierea de către ÎPS Arhiepiscop Casian a slujbei Sfintei Liturghii la altarul principal al bisericii Bunavestire şi prin cuvântul de învăţătură adresat clerului şi credincioşilor prezenţi la acest important eveniment al urbei brăilene.
La finalul slujbei, în holul Teatrului “Maria Filotti”, aflat în imediata vecinătate a acestui sfânt lăcaş, a avut loc vernisarea unei expoziţii pascale de icoane, ouă încondeiate şi aranjamente florale, la care au participat, alături de publicul brăilean, ÎPS Părinte Casian al Dunării de Jos şi dl. Aurel Simionescu – primarul municipiului Brăila şi alţi reprezentanţi ai principalelor instituţii administrative şi culturale locale.
***
Aflată în partea de răsărit a oraşului, biserica “Buna Vestire” din Brăila datează din anul 1863. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 8 septembrie 1863. Planul bisericii a fost făcut de arhitectul Avram Ioanidis, din Asia Mică şi tot el a fost însărcinat cu supravegherea lucrărilor. Construcţia a fost realizată în stil bizantin, cu influenţe de factură antică elenă, gotică, bizantină şi renascentistă. Înălţată în formă de cruce, cu două turle, biserica are trei sfinte şi trei hramuri ("Buna Vestire" - 25 martie, "Sf. Gherasim - 20 octombrie şi "Sf. Nicolae" - 6 decembrie). Sfinţirea sfântului locaş s-a făcut la 29 octombrie 1872, de către Episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Pictura a fost realizată în trei etape. Prima a fost terminată în 1880, reprezentându-i pe Sfinţii Apostoli şi cei patru sfinţi evanghelişti, purtând semnătura lui Gheorghe Tăttărescu. Între 1900 - 1902, pictorul grec C. Liochis a pictat Sfântul Altar şi arcadele mari dinspre răsărit, nord şi sud. În cea de a treia etapă, a fost executată partea finală a naosului, între 1945 - 1946, de către pictorul Belizarie. Biserica se mai bucură şi de cele trei candelabre uriaşe care au fost comandate şi făcute din cristale de Boemia. De asemenea, şi catapeteasma este lucrată în foiţă de aur fiind opera meşterilor din Constantinopol. Cu ocazia săpăturilor fundaţiei, pe vremea construcţiei, în partea stângă a Sfântului Altar, cu intrarea din curte, a fost descoperit un izvor, a cărui apă este considerată făcătoare de minuni.
FacebookContact