Şi anul acesta, la pomenirea Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, biserica gălăţeană ocrotită de Sfinţii Mucenici Ecaterina, Gheorghe şi Modest, şi-a sărbătorit hramul.
Manifestările pastoral-misionare au debutat în ajun prin săvârşirea slujbei Vecerniei unită cu Litia şi a continuat în ziua hramului, cu oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoţi din municipiul Galaţi.
La momentul liturgic cuvenit, o parte dintre copiii şi credincioşii prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
Înmijlocul slujitorilor şi a credincioşilor participanţi la slujba de hram s-a aflat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre sfinţii prăznuiţi astăzi şi despre Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul ţării noastre, al oraşului Galaţi şi al multor biserici din acest municipiu de la Dunăre.
De asemenea, ierarhul Dunării de Jos a arătat că în această perioadă dificilă prin care trecem trebuie să avem încredere deplină în Dumnezeu şi să urmăm sfatul medicilor care se preocupă pentru sănătatea noastră.
La final, a fost oficiată o slujbă de mulţumire şi Parastasul pentru slujitorii, ctitorii şi credincioşii trecuţi la cele veşnice.
Cu prilejul hramului, această parohie a oferit masa de prânz pentru 70 de persoane asistate în cadrul Caminului pentru Persoane Vârstnice „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ din municipiul Galaţi.
De asemenea, după slujba de la biserică, preoţii şi câţivatineri voluntari au pregătit pachete cu alimente de primă necesitate şi le-au oferit la 20 de bătrâni nevoiaşi din parohie.
Biserica actuală datează din 27 octombrie 1929, fiind construită, cu binecuvântarea Episcopului Cosma Petrovici, al Dunării de Jos, sub îndrumarea părintelui Ioan Diaconescu, ce fusese transferat de la parohia Chilia Nouă, la insistenţele credincioşilor din zonă. Cutremurele din anii 1940 şi 1977 au deteriorat grav biserica, ceea ce a dus la începerea unor ample lucrări de restaurare în anul 1983, lucrări reluate după 1990, sub directa îndrumare a chiriarhului Dunării de Jos şi prin implicarea preotului Alexandru Teodosiade.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact