La patru ani după, la 1864, prin decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, a fost înfiinţată Eparhia Dunării de Jos.
La 161 de ani de la acest măreţ moment, în Catedrala arhiepiscopală din Galaţi a fost săvârşit astăzi un parastas pentru întemeietorii acestei eparhii.
Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în prezenţa membrilor Permanenţi Consiliului Eparhial, a angajaţilor clerici şi mireni din cadrul Administraţiei Centrului eparhial, a elevilor seminarişti şi a unor credincioşi din municipiul de la Dunăre.
Ierarhul locului s-a rugat pentru odihna veşnică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a soţiei sale Elena Doamna, precum şi pentru Episcopul Melchisedec Ştefănescu şi urmaşii săi în scaunul arhieresc de la Dunărea de Jos, trecuţi la cele veşnice.
În cadrul slujbei, chiriarhul Dunării de Jos, i-a pomenit pe mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, la împlinirea a 99 de ani de la naşterea sa, personalitate proeminentă a Bisericii Ortodoxe Române, şi pe Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareţa Mănăstirii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Râmeţ, judeţul Alba, trecută la Domnul în dimineaţa zilei de sâmbătă, 15 noiembrie 2025, la vârsta de 88 de ani şi înmormântată astăzi.
Arhipăstorul Dunării de Jos a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat aspecte din istorie acestei eparhii, cârmuită de vrednicii, jertfelnicii şi înţelepţii păstori rânduiţi de Dumneze.
La final, tinerii elevi seminarişi prezenţi la eveniment au primit din partea Părintelui Arhiepiscop Casian câteva sfaturi şi îndrumări duhovniceşti şi cărţi de zidire sufletească.
***
Eparhia Dunării de Jos a fost înfiinţată în anul 1864, prin Decretul nr. 1617 din 17 noiembrie, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în condiţiile în care, după înfăptuirea istoricului act al Unirii Principatelor Române, la 1859, se impunea şi în plan bisericesc o mai bună organizare administrativă.
Episcopul care a ctitorit Eparhia Dunării de Jos este ilustrul şi învăţatul Episcop Melchisedec Ştefănescu, care vine la cârma Dunării de Jos în 1864, mai întâi ca locţiilor, apoi ca episcop titular.
Eparhia cuprindea atunci judeţele Covurlui, Brăila, Ismail şi Bolgrad, iar după încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Un an mai târziu, în 1879, eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa.
Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia Dunării de Jos va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila, iar din anul 2009, la data de 27 septembrie, prin hotărârea Sfântului Sinod, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Eparhia Dunării de Jos a fost ridicată la rang de arhiepiscopie.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact