Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

La Palatul Patriarhiei a avut loc joi ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești pentru perioada 2022-2026. Patriarhul Daniel a explicat formula unică de funcționare a acestui organism constitutiv, a cărui transparență și reprezentativitate se datorează unei formule de funcționare unice în lume.

Faptul că fiecare eparhie este reprezentată în Adunare de câte un cleric și doi mireni este unic în rândul bisericilor ortodoxe, a subliniat Preafericirea Sa, adăugând că „această tradiție românească trebuie cunoscută și trebuie păstrată cu multă acrivie, cu multă seriozitate”.

„Adunarea Națională Bisericească reprezintă forma cea mai înaltă de conlucrare a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni la nivelul Patriarhiei. Este vorba de slujiri distincte, dar realizate împreună cu o responsabilitate comună, și anume apărarea și promovarea credinței ortodoxe și a vieții bisericești, pentru mântuirea oamenilor și pentru binele Bisericii și al poporului român”, a afirmat Patriarhul României.

„Această adunare are o tradiție în Biserica Ortodoxă Română, aceea de conlucrare la toate nivelurile: la nivel local, parohial, dar și la nivel eparhial.”

„Sf. Ier. Andrei Șaguna a reușit să impună în Transilvania acest principiu în Adunările Bisericești, pentru că ele erau singura formă parlamentară a românilor, deoarece conducerea era străină. Tradiția aceasta ardelenească a fost o necesitate. După aceea, cu unele ajustări, s-a transmis și la București”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a dezvăluit că, la rândul său, Mitropolitul Andrei Șaguna s-a inspirat dintr-un proiect al iezuiților maghiari, care, prin această formulă, „voiau să construiască o structură de cooperare a clerului cu mirenii pentru redobândirea unor proprietăți pe care le confiscase statul sub influența secularismului iluminist”.

Proiectul iezuiților a fost trimis spre aprobare la Roma, dar teologii papali nu numai că nu l-au aprobat, ci l-au și trecut în rândul cărților interzise.

Modelul Mitropolitului Șaguna s-a păstrat și la nivelul întregii țări, după Unirea din 1918, deși el nu exista ca atare în Țara Românească și în Moldova, unde Statutul Șagunian a întâmpinat unele dificultăți în a fi receptat.

„A avut dificultăți Patriarhul Miron, care era ardelean, dar a fost ajutat de Regele Ferdinand ca să facă activă această propunere și în cele din urmă a dat roade și până astăzi ea a devenit o practică sănătoasă”, a mai explicat Părintele Patriarh Daniel.

„Desigur, trebuie întotdeauna păstrate și Sfintele Canoane, deoarece, uneori, a fost riscul ca acest colegiu electoral cu mireni mai mulți decât clerici și cu punerea în minoritate evidentă a episcopatului, care are cea mai mare răspundere în Biserică, a existat pericolul influențelor partidelor politice”, a continuat Preafericirea Sa.

De aceea, după 1989, „s-a revenit la prevederile canonice care, așa cum se arată în hotărârile Sinodului VII Ecumenic, episcopii se aleg de către episcopi. Însă, cu toate acestea, noi am păstrat din tradiția șaguniană și românească participarea clerului și mirenilor la alegerea episcopilor, prin consultări prealabile”.

„Înainte ca Sf. Sinod să se pronunțe, există consultare și la nivel eparhial sau mitropolitan, și la nivelul Sf. Sinod, o consultare cu clerul și mirenii din eparhia respectivă, pentru că alegerile încep de jos în sus, de la Centrul Eparhial, în care Sinodul Mitropolitan face propuneri, iar adunarea eparhială poate adăuga un candidat nou și apoi lista cu cei doi sau trei candidați este trimisă la Sf. Sinod, care poate adăuga încă unul”, a precizat Patriarhul României.

„Aici se vede coresponsabilitatea”, a observat Preafericirea Sa. „Noi păstrăm eclesiologia celor șapte Sinoade Ecumenice și este foarte important să știm că nu avem nicio inovație. Este vorba despre conlucrare. Și, dacă este conlucrare, este și coresponsabilitate.”

În cadrul întrunirii a fost constituit un Secretariat provizoriu al Adunării Naționale Bisericești, format tot dintr-un cleric – Părintele Profesor Lucian Petroaia din Arhiepiscopia Dunării de Jos – și doi mireni – prof. dr. Adrian Alui Gheorghe din Ahiepiscopia Iașilor și Teodor Constantin Dobrean din Episcopia Covasnei și Harghitei.

Președintele Secretariatului provizoriu a citit apelul nominal al membrilor, structurat în două părți – ierarhii Sfântului Sinod și membrii delegați ai eparhiilor –, urmând ca, după constituirea noii Adunări Naționale Bisericești să aibă loc alegerea definitivă a unui Secretariat al Adunării Naționale Bisericești.

Toți membrii noii Adunări Naționale Bisericești urmează să primească în format tipărit Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române.

Ședința de constituire a noii Adunări Naționale Bisericești a fost precedată de slujba de Te Deum, oficiată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Ajută cu bucurie

Calendar

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Călăuză ortodoxă numar special

Ştiri Trinitas TV

Alte emisiuni

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Ne puteți urmări și pe Facebook